Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava

Vineri, 4 octombrie, ora 11, sala mare

de Matei Vișniec

„Oare mai ştiu, astăzi, adulţii, să le ofere timp copiilor? Am scris piesa pornind de la această întrebare, dar şi de la tragedia umană trăită în ultimele două decenii de România.  În jur de patru milioane de români s-au dus să lucreze în străinătate şi deseori copiii lor au fost încredinţaţi bunicilor, altor rude apropiate, ba chiar vecinilor… Nu vom putea evalua niciodată, cu nici un instrument psihologic sau sociologic, frustrarea resimţită de aceşti copii care au crescut fără prezenţa mamei şi a tatălui, fără acest timp unic, bogat în sentimente şi încredere în viaţă, pe care numai un părinte îl poate dărui copilului.

Dar societatea de consum şi ultracompetitivă a zilelor noastre îi face şi pe mulţi părinţi care îşi au copiii alături să uite că aceştia nu au nevoie nici de tone de jucării şi nici de zeci de ecrane pentru a fi fericiţi. O bărcuţă de hîrtie, o oră petrecută împreună, o plimbare în natură, puţină imaginaţie şi multă dragoste marchează infinit mai mult sufletul copilului decît un întreg magazin de jucării electronice oferit în dar. Din păcate în lumea globalizată se multiplică hoţii de timp. Imperiul industriei de divertisment are o singură obsesie: cum să fure cât mai repede timpul copiilor noştri, în cantitate cât mai mare, şi dacă se poate chiar de la vârsta de şase luni sau un an.

Ar mai trebui poate să mai vorbesc despre extraterestru, despre ce caută el în piesa mea. Dar prefer să-i las pe spectatorii mari şi mici să dialogheze direct cu el. Personajele inventate de un dramaturg sunt cei mai buni purtători de cuvânt ai inimii sale.” Matei Vișniec

“Do adults still remember to share their time with their kids? I’ve written this play starting with this question in mind, but also adding into context the human tragedy Romania has experienced over the past two decades. Approximately 4 million Romanians have chosen to go work abroad and their children have often been left with their grandparents, other close relatives, sometimes even with their neighbors .. We will never be able to evaluate, using no psychological or social aid, the frustration felt by these kids who have been forced to grow up without the presence of their moms and dads, without this unique, sentimental and confidence building time that only a parent can offer their child. In modern times it’s the capitalistic and ultra competitive society that forces many parents who have children to forget that the young ones don’t need a lot of toys or tens of screens to be happy. A paper boat, an hour spent together, a walk outdoor, a little bit of imagination and a lot of love will affect the soul more than an entire electronic toy store given as a gift. Unfortunately within the globalised world the “thieves of time” grow more and more. The empire of the entertainment industry has one obsession: how to better steal our children’s time, and, if possible, start doing so when they are six months to a year old. But I prefer to let our viewers (young and old) enter into a dialogue with them. The characters pencilled by the playwriter are best to speak out the messages of his heart.” Matei Vișniec

Regia artistică: Ioan Brancu

Scenografia: Ana Maria Condruz

Coregrafia: Andreea Duță

Muzica: Cári Tibor

Light design: Lucian Moga

Video design: Andrei Cozlac

Distribuția: Cristina Florea, Horia Andrei Butnaru, Clara Popadiuc, Răzvan Bănuț, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, Cătălin Ștefan Mîndru, Bogdan Amurăriței.

Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama de Matei Vișniec

Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama de Matei Vișniec

Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama de Matei Vișniec

Translate »