Luni dimineață la FITPTI nu mă așteptam să am prea multă companie în Sala Mare la Scufița Roșie, reprezentație a Teatrului „Țăndărică” din București. Știți și voi cum era la școală: mate, mate, mate, română și iar mate, teatrul nu părea să aibă vreo definiție concretă. Cu atât mai puțin într-o dimineață de luni. Se pare că în 2017 lucrurile stau altfel și la ora prânzului sala se umple de voci nerăbdătoare. Unele ale copiilor, altele ale doamnelor învățătoare. Vă imaginați de ce.

Spectacolul în sine e un deliciu, fie că ai 5 ani sau i-ai depășit de ceva vreme. N-am mai râs de mult așa copios la o poveste clasică, motiv pentru care vreau să le mulțumesc minunaților actori. Începând de la Naratorul — despre care o fetiță din spatele meu spunea că îl iubește pentru părul creț—, continuând cu Scufița și vocile din spatele Bunicuței și Lupului, totul te va face să tresalți de bucurie și să nu regreți că n-ai rămas în pat pe-o vreme așa de mohorâtă.

Oana Ungureanu