Fata babei si fata moșului sau despre smerenie și altruism

Primul meu gând acum câțiva ani, când am participat pentru prima oară la un spectacol de teatru de păpuși în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr de la Iași, în calitate de aproape-adult a fost acela că nu aș putea să văd ceva nou care să mă surprindă. Nimic mai greșit. Să urmărești un asemenea spectacol cu ochi de adult și inimă de copil e cel mai frumos cadou pe care ți l-ai putea face printre zilele încărcate de griji și riduri de expresie.

Fata babei și fata moșului este pentru mulți dintre noi una dintre poveștile clasice ale copilăriei, povestea de noapte bună pe care îmi permit să cred că o urmărești diferit odată cu trecerea timpului. Dincolo de elemente care țin de folclorul românesc, din text transpare ideea universală a generozității și a benevolenței. Spectacolul (scenariul și regia: Angelica Pamfilie) montat la Teatrul „Puck” din Cluj-Napoca aduce în fața publicului cele două personaje antagonice, fata babei și fata moșului, care întruchipează, pe de o parte, indolența și, pe de altă parte,  afabilitatea. Deși scris acum mai bine de un secol, basmul lui Ion Creangă reușește să  fie pentru copii o minunată călătorie într-o lume feerică, plină de creaturi fantastice, iar pentru adulți un memento despre smerenie și altruism, toate puse în scenă de actori care te captivează până în ultimul minut.

Oana Ungureanu

 

 

advanced-floating-content-close-btn

Facebook Teatrul Luceafărul Iași »»»

Translate »