Domnul Semn de întrebare.

Când eram mic, părinții mei erau exasperați de sutele de întrebări pe care le puneam. De la de ce câinii nu sunt verzi?, până la de ce am cinci degete la o mână? găseam mereu câteva deviații ale curiozității mele (care exploda peste tot). Nu apucau ei bine să-mi răspundă și să mă tempereze, că mai trecea o lună și interesele mele se schimbau. În cele din urmă, toți vecinii de pe stradă mă întâmpinau cu apelativul „domnul Semn de întrebare”.

Teatrul independent MiniREACTOR de Creație și Experiment Cluj-Napoca propune un experiment pentru cei mici, iar Selma Dragoș (regia și dramaturgia) creează un spectacol care încearcă să răspundă la de ce-urile copiilor și să ne lămurească, de pildă, ce are pauza atât de dulce, încât o așteaptă fiecare elev. Spectacolul ia forma unui musical, în care toate curiozitățile ajung să fie susținute prin acorduri de banjo, pian și ukulele. Andrei, Matei și Sofi sunt colegi, iar învățătoarea blândă comunică prin note și arii muzicale și-i ajută să priceapă misterul învățăturii. Dacă la început lecțiile sunt despre cum să se bucure de școală și cum să pună întrebări, odată cu creșterea lor apar: competiția pentru note, lăudăroșeniile lui Andrei, întârzierile lui Sofi, exigențele părinților și nelipsitele lor plângeri la minister (pentru că metoda nu e, cu siguranță, bună, spun ei). Universul senin și inocent de la începutul clasei pregătitoare se disipează, iar adulții își proiectează aspirațiile și ambițiile asupra copiilor, care devin focusați pe succes, bântuiți de insomnii și de mâhniri. Dincolo de cântecele și de interpretările bune ale actorilor, spectacolul intuiește derapajul societății sub apăsarea coronițelor. Oare cum ar arăta o societate în care copiii nu ar mai crește cu presiunea carierei încă din clasele primare și în care nu doar premianții ar conta?

Mihai Gligan

Spectacole la Teatrul „Luceafărul” Iași »»»

Facebook Teatrul Luceafărul Iași »»»

Translate »