Micul nostru centenar

Reactor de creație și experiment Cluj Napoca

de Maria Manolescu

La fel ca România Mare, Anuța împlinește 100 de ani. Familia reunită încearcă să-i aducă un omagiu, numai că vechile lor conflicte se întețesc și mai tare. Prins între vocile dezbinate și discursurile paralele din jurul lui, Toma, strănepotul, încearcă să găsească un sens.
„Se celebrează mult unitatea în 2018, dar dacă ne uităm în jur, inclusiv la familiile noastre, nu suntem deloc uniți. În același timp, văd în copiii de azi mai multă inteligență emoțională și mai puțină încrâncenare decât la generațiile precedente. Iar acesta mi s-a părut un lucru important de celebrat, chiar și într-o mică parabolă despre țara noastră ca o familie care se ceartă la ceas de sărbătoare.” (Maria Manolescu)

Our little centenary

Just like Romania, Anuța is turning 100 years old. Her family comes together to pay her a tribute, but some old conflicts are brought back to life and enhanced. Caught inbetween opposing thougts and parallel speeches around him, Toma, the great grandson, tries to find the meaning of it all. “There have been lots of celebrations in 2018 but, if we look around, including towards our families, we are far from united. At the same time, I see a higher emotional intelligence and less fighting spirit in today’s young generation than in the previous ones. And this seemed to me as something that needed portraying, even if done through a small metaphore that depicts our country as a family who fights when they should be celebrating.” (Maria Manolescu).

Regia: Dragoș Alexandru Mușoiu

Cu: Alexandra Caras, Paula Rotar, Paul Socol, Doru Taloș, Adonis Tanța
Scenografia: Anda Pop

Muzica: Danaga