LIVE OUTDOOR
Ora 19:30 (pietonalul din fața Teatrului Tineretului Piatra Neamț): VA URMA: PE PLANETA OGLINDĂ
un spectacol de Gianina Cărbunariu
asistent regie: Vlad Socea
scenografie: Dorothee Curio
coregrafie: Ferenc Sinkó
coloană sonoră: Alex Halka
lighting design: Cristian Niculescu
concepție grafică: Levente Benedek
video design: Andrei Cozlac
distribuție: Emanuel Becheru, Nora Covali, Paul-Ovidiu Cosovanu, Cătălina Eșanu, Corina Grigoraș, Loredana Grigoriu, Gina Gulai, Ecaterina Hâțu, Maria Hibovski, Florin Hrițcu, Lucreția Mandric, Andrei Merchea-Zapotoțki, Mircea Postelnicu
voce Robot: Anna Rivera, 10 ani
Spectacolul VA URMA. Pe Planeta Oglindă se joacă, la propriu, pe granița dintre realitate și ficțiune: decorul și unul dintre personajele spectacolului este chiar fațada Teatrului Tineretului, spațiu aflat între stradă și scena clasică. Ne-am propus să vorbim despre teatru și situațiile dificile cu care acesta se confruntă peste tot în lume, într-un mod în care spectatorul să fie o parte esențială a acestei discuții, fie că e vorba despre publicul plătitor, fie că e vorba de publicul întâmplător.
Teatrul nu este și nu trebuie să fie pentru anumite (și, uneori, autoproclamate) elite. Teatrul este al comunității și, tocmai în aceste vremuri tulburi, misiunea sa este să găsească calea spre astfel de întâlniri, încercând să dea speranță, să provoace gândire și să reziste în fața unui tsunami global de divertisment facil.
Piatra Neamț Theatre of Youth
TO BE CONTINUED. On the Planet Mirror
a performance by Gianina Cărbunariu
assistant director: Vlad Socea
set design: Dorothee Curio
choreography: Ferenc Sinkó
soundtrack: Alex Halka
lighting design: Cristian Niculescu
graphic design: Levente Benedek
video design: Andrei Cozlac
cast: Emanuel Becheru, Nora Covali, Paul-Ovidiu Cosovanu, Cătălina Eșanu, Corina Grigoraș, Loredana Grigoriu, Gina Gulai, Ecaterina Hâțu, Maria Hibovski, Florin Hrițcu, Lucreția Mandric, Andrei Merchea-Zapotoțki, Mircea Postelnicu
Robot’s voice: Anna Rivera, 10 years old
TO BE CONTINUED: On Planet Mirror plays, literally, on the boundary between reality and fiction: the set and indeed one of the characters is the façade of the Theatre of Youth, the space situated between the street and the classic stage. We set out to talk about theatre and the difficult situations it faces all over the world, in a way in which the audience—both the paying audience and the audience by chance—can be an essential part of this discussion.
Theatre is not and should not be for particular (often self-proclaimed) elites. Theatre belongs to the community, and now in these troubled times more than ever, its mission is to find the way towards such meetings, trying to give hope, to provoke thought, and to hold its ground in the face of a global tsunami of facile entertainment.
