VERTIJ

Teatrul „Aureliu Manea” Turda

VERTIJ / VERTIGO

„Acest spectacol e despre mama mea, da – despre mama mea care suferă de Alzheimer – despre mama pe care nu am pierdut-o – despre mama mea care, însă, m-a pierdut, cu toate că e încă alături de mine. Cum poți să exprimi o atare sfâșiere? Spectacolul e bazat pe textele scrise de-a lungul bolii ei, texte care încercau să exorcizeze panica și durerea de care am fost cuprins. Cum e posibil ca o iubire grație căreia ești, în mare, foarte mare măsură, cel care ești, să devină fantomatică și, cel puțin aparent, vecină cu neantul? Nu știu. Mă bucur că am ascultat de primul impuls, de cea dintâi intuiție privind distribuția acestui spectacol-exorcism; drept urmare, cele două corpuri care își asumă să reprezinte destinul dificil al trupului scindat/dedublat al Mamei mele sunt corpurile a două coregrafe și dansatoare de excepție: Vava Ștefănescu și Andrea Gavriliu. Corpuri vitale, supravitale care, în mod paradoxal, par a ști multe lucruri enigmatice și tulburătoare despre devitalizare, pierderea identității corporale și a conștiinței de sine. Le mulțumesc că s-au arătat gata să plonjeze în acest limb al Vertijului.” Mihai Măniuțiu, regizor

“This performance is about my mother, yes – about my mother who suffers from Alzheimer’s – about my mother whom I have not lost – about my mother who, however, has lost me, although she is still around. How do you express this heart-wrenching pain? The play is based on texts written during her illness, texts meant to exorcise my panic and grief. How can it be that a love to which you owe, to very great extent, all that you are, suddenly turns to ghost and – at least, apparently – fades into nothingness? I do not know. I am happy I followed my first impulse, my first intuition as to the cast of this exorcising performance; as a result, the two bodies that represent / express the difficult/unfortunate destiny of my mother’s body belong to two exceptional choreographers and dancers: Vava Ștefănescu and Andrea Gavriliu. These are vital, overvital, bodies which, paradoxically, seem to know a lot of enigmatic and touching things about devitalization, the loss of corporeal identity and self-awareness. I want to thank them for their willingness to plunge into this limbo of Vertigo”. Mihai Măniuţiu, director

Distribuţie: Vava Ștefănescu, Andrea Gavriliu, Alexandra Dușa, Flavia Giurgiu, Raluca Radu

Voce: Marcel Iureș

Regia: Mihai Măniuțiu

Scenografia: Adrian Damian

Coregrafia: Vava Ștefănescu și Andrea Gavriliu

Muzica originală și remixuri: Șerban Ursachi

Video proiecție: Cristian Pascariu

Light-design: Lucian Moga

1h, 16+

Joi, 6 octombrie, ora 19, sala mare