Iubitori de clovni, următoarea oprire trebuie să fie la Mister Banana. E plin de energie, dar în niciun caz nu-i eclipsează pe micuții electroni (mă refer la copii, desigur) ce gravitează în jurul său. Are un microfon banană, din care mai și mușcă uneori, trei pălării roșii și ochelari prinși cu un elastic, pe care ți-i și împrumută dacă nu reușești să te achiți cu brio de proba de aruncare a pălărie pe cap. Poți ajunge și legat cu o bandă adezivă de scaun, dacă ești prea agitat. Runda finală, ca pentru orice clovn care se respectă, ține de jongleriile pe sfoară, care  nu ar fi posibile fără God, un băiețel din public, cu o capă de Super-Man și cu sarcini bine stabilite. Dar ce s-ar face orice zeu fără mama lui? Așadar, la echipa de pe scenă se mai adaugă și o mămică cu simțul umorului care trebuie să țină întinsă frânghia de serviciu și să se asigure că micuțul ei îl ajută pe Mister Banana să rămână în echilibru. Trebuie să fii ocupat tare de tot ca să ratezi 50 minute de umor și frenezie.

Mihai Gligan