Dacă ai ghinionul să fii medic și, pe deasupra, să mai faci și vreo „prostie” intraoperator pe care să o regrete apoi trei generații de-ale tale, să fii sigur că vei deveni nu numai subiect dezbătut și para-dezbătut în media, ci și personaj de teatru satirizat. Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu descompune cazul faimosului ortoped pediatru care obișnuia să-și pună în aplicare „genialitatea” morbidă în sala de operație. În același timp, transpune frânturi în microuniversul fascinant al unui salon de cosmetică provincial – Sauvage.

În timp ce actorii te farmecă subtil cu discuții suculente ca o piersică prea coaptă în miez de vară și cu subiecte mai ceva ca cele din reviste glossy, ei își schimbă locurile, preluând fiecare gândurile și principiile poziției pe care se află. Nu vi s-a întâmplat să aveți alte concepții decât cele ale manichiuristei voastre? Se intenționează cumva o stratificare a personajelor, dar care în final eșuează voit pentru că oamenii sunt la fel, în esență, fac aceleași lucruri și cel mai grav, judecă după aceleași tipare.

Spectacolul are acel quelque chose, acel aer proaspăt și revigorant pentru scena românească – o concepție nouă, niște voci timide, alături de un decor cumva familiar reușesc să pună cap la cap o societate asupra căreia apasă ca un compresor goana după fericire, anxietatea și dorința oarbă de perfecțiune. Ca în malpraxis, la sfârșit mâinile îți sunt legate, mai mult sau mai puțin concret.

Bogdan Georgescu continuă cu Mal/Praxis trilogia #Câtdedepartesuntemdepeșteriledincareamieșit?, realizând o radiografie fidelă ca un răspuns la întrebările pe care ni le punem despre noi și despre ce se va alege din acțiunile noastre. Atenție, răspunsul lasă cercul deschis, tu însuți ești cel care decide cum să îl închidă.

Oana Ungureanu