Spectacolul Hansel și Gretel al Teatrului Prichindel din Alba Iulia, adaptat sub forma unei povești urbane, ne readuce pe toți printre filele cărții de basme ale Fraților Grimm, carte al cărei miros îmi vine și acum în minte, împreună cu îndemnul continuu să o citesc – încă de pe vremea în care nu înțelegeam foarte bine de ce ar fi necesar să o fac.

„Hansel și Gretel” este un spectacol aparte, în regia Anei Crăciun Lambru, adaptat și ancorat în realitatea actuală. Doi copii, porecliți „Hansel” și „Gretel”, trăiesc într-o familie încercată de mari  dificultăți materiale. Într-o bună zi, se decid să plece de acasă pentru a nu mai reprezenta o povară pentru părinții care trudesc zilnic, în efortul de a le asigura traiul de care au nevoie. Când firimiturile pe care le lasă în urma lor drept ghid sunt ciugulite de păsări, frații se rătăcesc și ajung în orfelinatul condus de Doamna Vrajbă.

Din punct de vedere vizual, păpușile și mecanismele lor reușesc să dea viață și singularitate fiecărui personaj. Textul este adaptat în versuri și transpus în cântec, astfel încât momentele-cheie punctează mesajele semnificative. Este grozavă puterea unor marionete expresive, a unui text captivant și a interpretării actorilor Teatrului Prichindel. Ni se reamintește cât e de mare capacitatea copiilor de a se transforma în niște fini observatori ai oamenilor mari și faptul că, prin iubire, reziliența capătă o altă dimensiune.

Dincolo de lecțiile despre dragoste și sacrificiu, spectacolul duce mai departe mesajul inspirat și din „misiunea Fundației Hope and Homes for Children, care și-a propus să transforme toate centrele de plasament din țară în Centre de Bine și Case Familiale, pentru a preveni separarea copiilor de familie și a asigura reintegrarea acestora în societate”.

Oana Ungureanu